Ateroscleroza, mai răsp a ndită i n Europa de Est: interviu cu un expert (II)

Am stat de vorbă cu Martin Schillinger, profesor asociat medicină internă, cardiologie şi angiologie care în prezent se concentrează pe tratamentul minim invaziv al bolilor aterosclerotice. Autor a peste 250 de lucrări originale în domeniul terapiei endovasculare şi membru al consiliilor consultative şi editoriale a numeroase jurnale ştiinţifice internaţionale, Martin Schillinger a realizat peste 600 de proceduri minim invazive anual pentru a trata pacienţi diagnosticaţi boli coronariene, infarct sau ischemie la nivelul membrelor. A întâlnit mulţi pacienţi din România şi Europa de Est, fiind de părere că în această zonă ateroscleroza e mult mai răspândită. : Care credeţi că este motivul pentru care această boală este răspândită mai mult în Sud-Estul Europei? M. : Cred că stilul de viaţă este o problemă importantă, mai exact fumatul. Oprirea fumatului este cea mai importantă modificare pe care o putem face.

Mulţi pacienţi vin la noi şi pentru o a doua opinie, ceea ce este foarte bine. Noi primim multe persoane care vin ca urmare a faptului că nimeni nu i-a mai putut ajuta, deci din această perspectivă pot spune că oamenii pe care îi tratăm, din România, de exemplu, sunt mult mai bolnavi decât populaţia totală. Unii ajung la Viena cu probleme mari, poate deja două bypassuri sau un infarct la activ. Cred că este important ca oamenii să fie mai informaţi, să îşi facă analizele la timp, să meargă mai des la medic, astfel încât să depisteze boala într-un stadiu incipient. : Care sunt simptomele unui blocaj? M.

: Depinde unde anume este blocajul. Dacă este la inimă, pacientul va simţi dureri, însă de cele mai multe ori nu apar simptome, apare pur şi simplu atacul de cord. Simptomele nu obişnuiesc să apară, iar atunci când o fac avertizează faptul că deja este prea târziu. Pentru mulţi pacienţi, primul simptom este moartea. În jur de 80-90% dintre pacienţi experimentează o senzaţie apăsătoare la nivelul pieptului, iar în mare parte bărbaţii experimentează această senzaţie, spre deosebire de femei.

La femei apar simptome precum transpiraţia excesivă, total atipice şi diferite faţă de bărbaţi, motiv pentru care ele se prezintă mult mai târziu la medic. Dacă o femeie se prezintă la doctor şi acuză senzaţii de ameţeală, dureri de stomac sau transpiraţia excesivă, este important să evaluăm şi starea inimii, chiar dacă simptomele acesteia pot părea o banalitate. : Ce putem face pentru a preveni boala? M. : În primul rând este vital să avem un stil de viaţă sănătos. Trebuie să evităm fumatul, care creşte riscul atacului de cord în proporţie de 80%; tratarea diabetului sau prevenţia acestuia printr-o dietă sănătoasă şi sport regulat - este important să creştem masa musculară, ca urmare a faptului că ajută foarte mult la prevenţia diabetului, prin arderea zaharurilor.

Diabetul de tip 1 este într-adevăr genetic, însă din păcate majoritatea pacienţilor suferă de diabetul de tip 2, care poate fi prevenit prin controlul greutăţii şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos. O altă probelmatică acuzată de oameni este nivelul colesterolului, însă este important de menţionat faptul că de unul singur, colesterolul nu sporeşte atacurile de cord într-o proporţie foarte ridicată. Dacă o persoană nu suferă de diabet, dar are un nivel de colesterol ridicat (anumiţi oameni au niveluri de colesterol ridicate în mod genetic, indiferent de dieta pe care o adoptă), îl putem tolera şi ne putem descurca cu acesta. Dacă însă se întâmplă să sufere totodată şi de diabet, va fi nevoie să tratăm diabetul înainte de toate. Alt factor important este hipertensiunea, care poate varia în funcţie de stres sau stilul de viaţă, dar poate fi şi genetică.

Important de ştiut este că un factor vital îl reprezintă şi genul, astfel încât bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de boli de inimă, spre deosebire de femei. Dacă ne uităm cu atenţie la pacienţii care au suferit atac de cord până în vârsta de 40 de ani, observăm cu stupoare că erau cu toţii fumători, ceea ce mă face să revin la factorul iniţial declanşator – fumatul, care creşte foarte mult riscul apariţiei atacurilor de cord. Fumatul inflamează artera şi distruge stratul intern al acesteia, care reprezintă de fapt o protecţie. Artera este un organ propriu-zis care ajută la crearea celulelor noi şi la menţinerea sângelui în interior, cu ajutorul stratului intern, care poate fi cu uşurinţă distrus de fumat. .