Vezica biliară (colecist), afecţiunile ei grave şi alimentaţia permisă

În general, există un spectru larg de afecţiuni biliare pe care le putem dobândi şi care figurează şi în categoria complicaţiilor. Cea mai comună este colica biliară. Medicul specialist gastroenterolog Adelina Popescu explică pentru CSID cum se manifestă o criză biliară, ce rol joacă alimentaţia în acest proces şi care poate fi tratamentul. Afecţiunile biliare care pot avea complicaţii: Colecistita acută – inflamaţia acută a colecistului cel mai frecvent determinată de calculi ce blochează evacuarea sucului biliar în intestine; Colecistita cronică – apare ca urmare a multiplelor episoade de inflamaţie acută a colecistului; Icterul mecanic – are drept cauză frecventă blocarea ductului biliar principal care leagă colecistul de intestinul subţire de către un calcul, care de asemenea se poate solda cu o inflamaţie acută numită angiocolită sau cu pancreatită acută. La vârstnici poate exista riscul dezvoltării cancerului veziculei biliare, fiind o consecinţă a inflamaţiei cronice de la acest nivel. Afecţiunile biliare se pot manifesta în multiple moduri.

 Cea mai frecventă este colica biliară care, tipic, constă în durere subcostală dreapta, de intensitate crescută, care iradiază în umărul drept sau epigastru. De obicei, criza durează mai puţin de 6 ore şi poate fi însoţită de greaţă sau vărsături, ce apar după o masă copioasă, bogată în multe grăsimi. În colica biliară litiazică există o cauză clară care a determinat-o, şi anume calculii biliari (“pietre la fiere” cum se spune în popor). În această situaţie pot apărea şi alte simptome şi semne precum febra, frisonul, icterul (colorarea în galben a tegumentelor) care poate sugera o complicaţie ce se numeşte colecistită acută. În colica biliara alitiazică nu există calculi în colecist, iar durerea este provocată în general de o evacuare necorespunzătoare a sucului biliar (diskinezie biliară).

Când durerea devine intensă şi iradiază poate prevesti o complicaţie gravă, cum ar fi pancreatita acută. Factorii de risc care predispun la dezvoltarea calculilor biliari: sexul feminin, vârsta avansată, obezitatea, sarcina, anumite medicamente (ex: estrogenii), scăderea bruscă în greutate, lipsa de activitate fizică, înfometarea frecventă, anumite boli (diabetul zaharat, dislipidemia cu hipercolesterolemie, ciroza hepatică, afecţiunile hematologice). Într-o mică măsură, stresul psihic poate determina o creştere a colesterolului din sânge, situaţie care predispune la formarea calculilor biliari. Alimentaţia în afecţiunile bilei (colecistului) Alimentaţia reprezintă un factor principal în patologia biliară. Bila (sucul biliar) este secretată de celulele hepatice, depozitată în colecist şi evacuată în intestinul subtire (duoden) după masă.

Rolul ei principal constă în digestia şi absorbţia grăsimilor ingerate şi a vitaminelor necesare bunei funcţionări a organismului. Altfel spus, imediat după ce mâncăm, colecistul se contractă şi elibereaza sucul biliar ce a fost depozitat între mese. Unele alimente, denumite colecistokinetice, stimulează contracţia veziculei biliare şi pot declanşa o colică biliară: grăsimile de origine animală, tocătura, prăjelile, alcoolul, dulciurile rafinate. Evitarea acestor produse poate preveni apariţia afecţiunilor biliare. Consumul de carne slabă, peşte, fibre vegetale (legume şi fructe), pâine integrală şi paste reprezintă o alimentaţie benefică în prevenţia acestor tipuri de boli.

Unele studii epidemiologice sugerează că un consum constant de cafea, ceai verde şi cafeină ne poate proteja de formarea calculilor biliari. ,,Tratamentul afecţiunilor biliare este unul complex. Începe cu schimbarea stilului de viaţă şi a regimului alimentar şi se poate termina cu o intervenţie chirugicală - colecistectomie. În colica biliară alitiazică, tratamentul constă în administrarea de antiinflamatoare şi antispastice.