Afecţiunile cardiace: 5 factori neobişnuiţi care le provoacă

Faci mişcare în mod obişnuit, ai limitat drastic consumul de zahăr, nu ai fumat în viaţa ta şi nici nu ai de gând să o faci, deci, cel mai probabil nu vei face niciodată o boală de inimă. Ei bine, nu este chiar aşa. Este adevărat că cei mai importanţi factori de risc pentru bolile cardiace sunt ştiuţi de toată lumea şi includ obezitatea, sedentarismul, fumatul, hipertensiunea arterială, colesterol mărit, o dietă săracă în nutrienţi, stresul şi moştenirea genetică. Doar că aceştia nu sunt singurii care pot creşte riscul de a face o boală de inimă ca adult. Şi pentru că afecţiunile cardiace sunt principala cauză de deces la nivel mondial, îţi spunem care sunt alţi câţiva factori de risc la care, cel mai probabil, nu te-ai fi gândit. Ai avut o gripă urâtă de curând Deşi nu vezi legătura dintre gripă şi atacul de cord, ea chiar există.

Un studiu recent publicat in New England Journal of Medicine a scos la iveală faptul că un episod sever de gripă creşte cu până la şase ori riscul de atac de cord timp de cel puţin un an de la infectarea cu virusul gripal. Dacă ai probleme cu respiraţia în timp ce nu faci efort sau observi că te umfli, după ce ai avut gripă, mergi imediat la spital. Anumite infecţii bacteriene sau virale pot migra în inimă, cauzând probleme cardiace sau chiar un atac de cord. Ai avut o sarcină cu probleme O sarcină înseamnă mult mai mult efort pentru inimă şi sistemul ulator, volumul de sânge se dublează şi inima trebuie să muncească mult mai mult pentru a face faţă situaţiei. Dacă doar asta ar fi situaţia, nu ar fi o problemă, pentru că suntem proiectate în aşa fel încât să ne adaptăm la astfel de factori.

Doar că, dacă în timpul sarcinii ai avut diabet gestaţional, preeclampsie sau hipertensiune arterială, atunci ai un risc crescut de face o boală de inimă mai târziu în viaţă. Ce poţi face este să spui toate aceste lucruri de fiecare dată când mergi la un control medical, fie el şi de rutină, pentru ca medicul să acorde o atenţie suplimentară posibilelor riscuri. Ai fost diagnosticat cu o boală inflamatorie Lupusul şi artrita reumatoidă au două lucruri destul de neplăcute în comun: este mult mai probabil să afecteze femeile şi cresc semnificativ riscul de a dezvolta o boală de inimă. Explicaţia este una destul de simplă: inflamaţia este cauza principală. Aceasta distruge vasele de sânge, contribuie la depunerea plăcii de aterom şi duce, inevitabil la afecţiuni cardiace din cele mai grave.

Discută cu medicul tău, care îţi va prescrie un tratament care să scadă semnificativ nivelul inflamaţiei. Eşti deprimat\t\t\t \t Depresia nu doar creşte riscul de a face o boală de inimă, dar îl şi dublează pe acela de a şi muri din cauza acesteia, conform unui studiu realizat anul trecut de către American College of Cardiology. Nu este foarte clar cum funcţionează exact această legătură, dar persoanele deprimate au un nivel crescut de cortizol, hormonul stresului, care este indiscutabil legat de producerea unor afecţiuni cardiace. În plus, depresia face dificilă orice acţiune care ar reduce riscul de dezvoltare a unor afecţiuni cardiace, precum mersul la medicul specialist, sportul sau urmarea unui tratament specific. Dacă ai o stare permanentă de tristeţe, te simţi obosit chiar dacă dormi orele regulamentare de somn şi niciunul dintre lucrurile pe care le făceai cu plăcere nu te mai interesează, caută ajutor specializat, pentru că este posibil să suferi de depresie, care este doar capătul unui lanţ de probleme ce pot apărea.

  Ai fost părăsit Există un motiv pentru care evenimentele foarte triste sunt considerate că frâng inima cuiva şi acesta este că stresul emoţional chiar poate cauza probleme cardiace. Are chiar şi un nume: sindromul inimii frânte.  Acest sindrom este greu de prevenit sau de evitat şi el poate apărea în urma unui episod traumatizant precum un divorţ, pierderea unei persoane iubite, a jobului, o criză financiară majoră. Soluţia nu e cum să eviţi acest gen de episoade ci să ai un plan de rezervă în cazul în care vreunul dintre aceste lucruri se întâmplă. Printre metodele care funcţionează se numără psihoterapia, meditaţia şi sportul.