Cum foloseşti inteligenţa emoţională i n educaţia copiilor

Educaţia bazată pe inteligenţa emoţională nu este doar o modă, un instrument sau o tehnică ci este o metodă eficientă de a-ţi folosi cunoştinţele şi talentul pentru a avea o relaţie bună cu micuţul tău. În acest tip de educaţie nu faci altceva decât să-ţi foloseşti cunoştinţele şi abilităţile afective pentru a-l învăţa pe copilul tău cum să reacţioneze la situaţiile sociale. Trebuie să ţii cont de câteva lucruri care te vor ajuta să gestionezi corespunzător relaţia cu copilul tău. În principiu ai nevoie doar de răbdare, perseverenţă, flexibilitate şi bune intenţii. Fii răbdătoare şi perseverentă După cum bine ştii, pentru a-l ajuta pe copil să înveţe şi să-şi rezolve problemele în mod eficient şi să ia decizii responsabile, este nevoie de timp. Mai întâi trebuie să-şi însuşească un ansamblu complex de aptitudini.

Deşi toţi le vor dobândi până la urmă, pentru unii este mai simplu decât pentru alţii. Aşa cum unii copii învaţă singuri să citească, iar alţii suferă de dislexie, unii îşi formează aceste deprinderi  sociale în mod natural sau cel puţin mai uşor, sub îndrumarea adultului, iar altora le este greu să citească diversele semne, să înţeleagă problemele legate de relaţii şi să se exprime într-un fel care să le permită să-şi atingă scopurile. Aceşti copii suferă de un tip de dislexie socială, care îi împiedică să să-şi desfăşoare viaţa normal. Aşa cum un copil dislexic are nevoie de mai mult timp şi depune un efort suplimentar pentru a învăţa să citească, un copil cu dislexie socială are nevoie de tot atât timp şi efort pentru a dobândi aptitudinile sociale. Dacă la micuţul tău observi o astfel de problemă, o să ai nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a-l ajuta să-şi  dezvolte aptitudinile sociale.

Este important să te înarmezi cu răbdare când puiul tău învaţă aceste deprinderi şi, de asemenea, să ai şi tu răbdare în procesul de învăţare a acestor metode noi de educaţie. Nu cred că vrei să cedezi nervos şi să începi să ţipi de câte ori face vreo greşeală. Şi, mai ales, ţine minte, răbdarea trebuie să fie însoţită de perseverenţă. Flexibilitatea, cheia succesului Ştim că eşti foarte ocupată şi că de cele mai multe ori nu-ţi vezi capul de treabă. Am putea să te sfătuim să o iei mai uşor, să-ţi faci mai mult timp pentru copiii tăi, pentru tine, să te opreşti să admiri florile din parc şi ziua frumoasă de primăvară.

Ştim că nu este aşa de simplu, deci ai nevoie de creativitate şi flexibilitate în viaţa de familie. Poţi exersa aptitudinile sociale ale copilului tău în timpul mesei, când mergeţi la cumpărături, când staţi la coadă să vă cumpăraţi bilet la ultimul desen animat apărut în cinematografe sau când eşti cu el în maşină în drum spre grădiniţă. Dar dacă întâmpină orice fel de problemă, ar fi bine să-ţi faci timp să o rezolvi. Cel mai bine este să integrezi abordarea educaţiei bazate pe inteligenţa emoţională în stilul tău de viaţă, în loc să recurgi la schimbări dramatice. Şi pentru asta ai nevoie de flexibilitate.

Ar fi ideal să îţi concepi propriile metode pentru educaţia bazată pe inteligenţa emoţională. Comunicarea şi învăţarea spontană Comunicare este principalul mijloc prin care micuţul tău dobândeşte experienţele sociale. Tu eşti prima persoană care poate contribui la dezvolatarea acestei laturi a copilului tău, care se va îmbunătăţi pe tot parcursul vieţii sale. Din momentul în care cel mic descoperă că toate obiectele, fenomenele, acţiunile, însuşirile au un nume, stă în puterea ta să îl înveţi să interacţioneze cu tot ce se întâmplă în jurul lui. Cu timpul, puiul tău va ajunge să verbalizeze o mare parte a ceea ce vede şi simte şi va învăţa noţiuni evaluative precum bine şi rău.

Progresele privind exprimarea şi înţelegerea vorbirii sunt evidente de pe la doi anişori, când cel mic începe să fie curios şi întrebări precum „Ce este asta?“ şi „De ce?“ apar din ce în ce mai des în vocabularul lui. Acesta este şi momentul în care trebuie să încerci să-i explici pe înţelesul lui cum funcţionează relaţiile sociale. Povesteşte-i despre grădiniţă, despre copiii cu care se joacă, spune-i poveşti, ia-l cu tine la cumpărărturi, lasă-l să interacţioneze cu persoane necunoscute. Copilul ascultă, observă şi învaţă spontan o mulţime de lucruri şi nu vei avea probleme cu el atunci cînd va merge la grădiniţă şi va trebui să stea câteva ore fară tine, printre necunoscuţi. Dezvoltă-i capacitatea de a lega prietenii Nu-l lăsa pe copilul tău să fie influenţat de stereotipuri.

Nu-i impune un anumit tip de copil cu care să se joace. Nu este indicat să-i interzici să-şi aleaga parteneri de joacă. Ai încredere în instinctele lui şi lasă-l să se joace şi să împartă jucăriile cum vrea el. Rasismul şi discriminarea se învaţă acasă, aşa că nu contribui la ele. Crează-i micuţului tău ocazii.

Mergi cu el în parc, la locuri de joacă amenajate, la teatru de păpuşi. Ajută-l să cunoască şi alţi oameni decât colegii de grădiniţă şi vecinii. Înscrie-l să facă un sport sau un instrument muzical. Va putea să-şi lărgeacă cercul de prieteni şi capacitatea lui de adaptare la mediu va creşte semnificativ. Învaţă-l să se poarte prietenos cu ceilalţi copii, chiar dacă altcineva îi vrea jucăria preferată sau s-a aşezat pe leagănul verde din parc pe care îl iubeşte atât de mult.

Ajută-l să înţeleagă că felul cum se poartă cu ceilalţi influenţează relaţiile lui de prietenie. Şi mai ales, nu uita: copiii nu vor să fie diferiţi, nu vor decât să fie la fel ca toţi prietenii lor de joacă, aşa că temperează-ţi dorinţa de a face din puiul tău un copil deosebit şi unic. Nu vei face decât să-i creezi frustrări în relaţiile cu cei de vârsta lui! Foto: pixabay. .