West Nile, boala transmisă de ţanţari: simptome, diagnostic şi tratament

West Nile este un tip de virus răspândit de ţânţari. De multe ori, oamenii trăiesc cu infecţia, dar nu ştiu că o au. În cazuri rare, virusul West Nile conduce la o boală severă care afectează creierul sau măduva spinării. Persoanele de peste 50 de ani prezintă cel mai mare risc. Majoritatea oamenilor se recuperează complet după boală, dar unii, aceia care au avut o infecţie severă pot rămâne cu probleme permanente, cum ar fi convulsii, pierderi de memorie sau leziuni ale creierului. Foarte puţine persoane au murit daporită acestui virus.

Transmiterea virusului West Nile Uneori, ţânţarii  transmit virusul şi altor animale, cum ar fi caii sau păsările, dar cu toate astea, nu puteţi obţine virusul de la un animal infectat sau dacă intraţi în contact cu o o persoană care a dobândit afecţiunea. Boala se poate răspândi prin muşcătura ţânţarului, printr-un transplant de organe sau o transfuzie de sânge. Unele dovezi sugerează că West Nile se poate transmite de la o mamă la copilul ei în timpul sarcinii, la naştere sau prin laptele matern. Simptomele infectării cu virusul West Nile În general, 80 de persoane din 100, care au West Nile, nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost muşcate de ţânţar.

Simptomele uşoare pot include: febră, cefalee, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupţie cutanată, de obicei pe piept, şi umflarea ganglionilor limfatici. Cum se pune diagnosticul pentru West Nile Persoanele care dobândesc forma uşoară a bolii au febră timp de 5 zile, se luptă cu durerile de cap în jur de 10 zile şi resimt o stare permanentă de oboseală mai mult de o lună. În general, un om din 150 poate cunoaşte o formă gravă a bolii. Aceasta poate duce la umflarea creierului (encefalita), a măduvei spinării (mielita) sau a ţesuturilor din jurul creierului şi măduvei spinării (meningită). Se manifestă prin: cefalee severă, febră mare, stare de confuzie, convulsii, slăbiciune musculară sau paralizie şi comă.

Dacă experimentaţi astfel de simptome, e necesar să ajungeţi imediat la medic şi să faceţi analize de sânge. Anticorpii pot arăta dacă aţi fost infectat cu West Nile. În rest, puteţi efectua şi alte teste, cum ar fi:\t\t\t \t • O puncţie lombară pentru a căuta anticorpi sau alte semne ale virusului în fluidul care înconjoară creierul şi măduva spinării. • O scanare IRM (fotografiere a creierului). Aceasta este făcută pentru a afla dacă aveţi encefalită.

Cum se tratează afecţiunea Din păcate, nu există tratament pentru West Nile. De aceea, organismul trebuie să lupte împotriva infecţiei pe cont propriu. Dacă aveţi o formă uşoară a bolii, vă puteţi recupera acasă. Asiguraţi-vă însă că beţi suficiente lichide şi vă odihniţi suficient. Diagnosticul şi ajutorul medicului nu trebuie însă să lipsească.

Dacă reprezentaţi un caz sever de West Nile, simptomele pot dura săptămâni sau luni, mai ales dacă infecţia s-a răspândit la creier, iar internarea într-un spital este absolut necesară. Acolo puteţi obţine ajutor pentru prevenirea altor boli, cum ar fi pneumonia, pentru că vi se vor administra perfuzii şi veţi fi contactat la aparate de susţinere şi monitorizare. Prevenirea infestării cu West Nile 1. Utilizaţi un spray care vă poate proteja de insecte atunci când vă aflaţi în aer liber, la sfârşitul primăverii, vara, şi începutul toamnei. 2.

Purtaţi cămăşi şi pantaloni cu mânecă lungă, dacă ştiţi că veţi fi în zone cu ţânţari sau unde ştiţi că virusul West Nile a fost găsit. 3. Nu lăsaţi recipientele de apă deschise. 4. Dacă vă aflaţi într-o zonă unde ţânţarii îşi fac simţită prezenţa, staţi în casă în zori şi seara, când insectele sunt active.

Nu există nici un vaccin pentru a preveni virusul West Nile la oameni, dar cercetătorii lucrează pentru a dezvolta unul.