De ce copiii nu trebuie forţaţi să manance?

De câtă mâncare are nevoie copilul tău? Cât de mult contează care sunt obiceiurile tale alimentare ca părinte? A forţa, şantaja sau păcăli un copil să mănânce, indiferent de vârstă, este cea mai întâlnită eroare în conduita familiei. Iar dacă la aceasta se adaugă şi cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare ale părinţilor, avem explicaţiile pentru care suntem numărul doi în Uniunea Europeană la obezitate infantilă. Unul dintre medicii pediatri de talie internaţională,  dr. Carlos Gonzalez, demontează numeroase mituri. ,,Nici măcar câştigătorul unui premiu Nobel nu poate să precizeze exact de câte grame de hrană este nevoie pentru un copil, cu atât mai puţin un medic, care va măsura cantitatea maximă necesară pentru cel mai pofticios copil din lume. Şi poate acela nu este al tău.

Singura persoană care ştie este micuţul tău, indiferent de ce vârstă are”, prezizează dr. Carlos Gonzalez. Specialistul a adăugat că într-o lume în care găsim milioane de produse dăunătoare pe rafturi, altele decât cele de pe vremea străbunicii, tentaţia este să optăm pentru ce ne e la îndemână. Doar că această alegere ne va afecta profund sănătatea. Zahărul este prezent în aproape orice aliment „Nu mâncaţi nimic din ce se face reclamă.

Aveţi în vedere că zahărul este prezent în aproape orice aliment. La acest lucru trebuie să vă raportaţi serios când alegeţi ce mâncaţi, atât voi, cât şi copiii voştri” , a completat dr. Carlos Gonzales. Totodată, medicul a subliniat că în cazul bebeluşilor este crucială alăptarea şi legătura mamei cu copilul. Bebeluşii mănâncă mai puţine calorii, întrucât laptele matern este atât de bun încât se foloseşte în întregime, se absoarbe mai bine, iar per total este mai nutritiv decât orice altă mâncare.

De ce este necesară alăptarea ,,Alăptarea este importantă pentru mamă şi pentru copil, chiar pentru întreaga societate. Pentru bebeluş, laptele de mamă este alimentul ideal , pentru că îl apără de riscul unor boli precum: anemie, obezitate, alergii, astm bronşic, diabet şi chiar boli canceroase. Bebeluşul are mai mari şanse să accepte alimentele solide pentru că laptele de mamă preia din gustul alimentelor consumate de aceasta. În cazul mamei, alăptarea scade riscul cancerului mamar şi ovarian, de osteoporoză, previne depresia postpartum, ajutând-o să se regleze din punct de vedere hormonal. În timpul alăptării se creează o legătură indestructibilă, un ataşament profund, între mamă şi bebeluş, pentru că alăptarea e mai mult decât hrană, este siguranţă, protecţie, comunicare, iubire.

Astfel, vom avea copii sănătoşi, iar părinţii nu vor mai cheltui 4500 de euro pe an pentru lapte praf’’, spune Sora  Mureşan, consultant certificat internaţional în alăptare. Mai mult, mitul potrivit căruia micuţul va lua mai mult în greutate dacă mănâncă solide sau cereale, în perioada diversificării, este demontat. Obezitatea este fără doar şi poate una dintre cele mai frecvente boli de nutriţie, iar rapiditatea cu care se răspândeşte, inclusiv în România, capătă încet-încet forma unei pandemii, mai ales în rândul tinerilor. Copiii de azi, adulţii obezi de mâine Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România avem 4,5 milioane de obezi şi ne clasăm pe locul trei în Uniunea Europeană, după Anglia şi Polonia. Îngrijorător,  este faptul că şi în rândul copiilor regăsim acelaşi procent, un sfert din eşantionul studiat se luptăcu supraponderabilitatea.

Spre exemplu, rata supraponderabilităţii (inclusiv obezitatea) la copiii de opt ani din România este de 26,75%, în timp ce rata obezităţii este de 11,6%, potrivit unui studiu recent realizat de Ministerul Sănătăţii pe un eşantion reprezentativ de 207 şcoli. Iar acesta este doar unul dintre exemplele care atestă faptul că în România avem din ce în ce mai mulţi copii cu probleme de greutate. Care sunt principalele motive pentru care jumătate dintre copiii României sunt afectaţi de obezitate? Specialiştii cred că junk-food-ul, sedentarismul, obiceiurile alimentare nesănătoase ale părinţilor şi modul greşit în care îşi hrănesc copiii încă din primii ani din viaţă sunt definitorii. Paradoxal, ne îngrijorăm de bebeluşii care nu mănâncă suficient, dar, în acelaşi timp, creşte cu rapiditate numărul copiilor supraponderali. Problema este că în multe ţări din Europa, precum şi în România, hrănirea copiilor se face strict la recomandarea medicului, iar mamele sunt sfătuite să le dea copiilor cantităţi exacte din anumite alimente, în anumite intervale orare, lucru deloc indicat.

Lucrurile se complică atunci când începe diversificarea alimentaţiei, de la 6 luni, la 3 ani. .