9 mituri dermatologice care pot fi demontate.Explicaţiile specialistului.

„Dacă îmi scot aluniţa, risc să mor?'' „Nu pot să mai fac acnee, sunt deja o persoană adultă''.  „Iarna nu îmi protejez faţa, pentru că nu există arsuri solare''.  Acestea sunt doar câteva dintre miturile de care s-au lovit oamenii de-a lungul anilor. Ba mai mult, în căutarea unei soluţii pentru probleme lor, tot mai mulţi au apelat la tratamente alese pe sprânceană, care le-au făcut mai mult rău decât bine. Pentru a aflat cum pot fi demontate toate aceste mituri inscate în jurul anumitor afecţiuni, am apelat la medicul dermatolog Proca Ancuţa. Iată ce spune specialistul pentru Ce se întâmplă, doctore? Bronzul este sănătos.

Fals. Dimpotrivă, bronzul rămâne un factor nociv pentru organism, practic este o reacţie de apărare a organismului împotriva radiaţiilor ultraviolete care agresează pielea. Există ideea că este necesar să stăm foarte mult timp la soare pentru a sintetiza vitamina D , însă, în realitate, aproximativ 10 minute pe zi sunt suficiente. „Arsurile solare pot apărea chiar dacă cerul este înnorat, deoarece radiaţiile UV pătrund chiar şi prin nori. Unii oameni cred că nu poţi face arsuri solare dacă stai în apă, acest lucru fiind complet fals.

În apă creşte riscul de arsuri solare.   Radiaţiile ultraviolete pătrund în apă pâna la 60 cm,  iar pe lângă asta apare şi fenomenul de reflecţie a radiaţiilor în luciul apei. Oamenii nu iau în calcul faptul că şi iarna expunerea la soare le poate cauza probleme de sănătate. Nivelul de radiaţii  UV este mai redus,  dar zapada reflectă razele”, adaugă dermatologul Proca Ancuţa pentru CSID. De asemenea, este bine de ştiut că radiaţiile  UV sunt mai puternice la altitudini mai mari ( la munte).

Aşadar , crema cu fotoprotecţie este absolut necesară când mergi la ski, pentru că te poate proteja de arsuri solare, în special la nivelul feţei. Spălatul prea des duce la căderea părului sau la uscarea lui. Fals . Este bine ca părul să fie spălat de trei ori pe săptămână. Dacă aveţi exces de sebum, iar părul devine lucios, uns, folosiţi pentru rădăcini un produs special pentru păr gras, iar pe lungime aplicaţi un balsam.

„Dacă lucraţi într-un mediu murdar, îl puteţi spăla zilnic, dar, în general, sunt recomandate produse blânde, care nu usucă pielea capului”, afirmă specialistul. Raderea îndeseşte părul. Fals . Încă de la naştere avem un anumit număr de foliculi piloşi, iar aceştia scad ca număr în timp , nicidecum  nu se înmulţesc în urma raderii. Aşadar, în urma acestui proces, părul nu va deveni mai des, altminteri am avea un leac pentru alopecie (chelie ).

Machiajul duce la acnee. Fals.  Nu există studii care să ateste faptul că  machiajul determină acneea. Produsele de machiaj rămân pe stratul superior al pielii şi nu pătrund  în profunzime.  „Unele produse cosmetice pot bloca canalele excretorii ale glandelor sebacee şi  favorizează într-adevăr apariţia comedoanelor, dar un machiaj care să mascheze leziunile ajută  în privinţa confortului psihic.

Acestea pot fi folosite  când se doreşte acoperirea sau corectarea unor defecte ale pielii. În ultimul timp au apărut pe piaţă produse speciale destinate tenului gras, acneic, care acoperă şi tratează în acelaşi timp leziunile acneiforme. Este indicat sa se folosească produse de calitate, atât pentru machiaj cat şi pentru demachiere, recomandate de către medicul dermatolog’’.   Acneea este o problemă caracteristică perioadei de adolescenţă. Fals.

Într-adevăr, debutul are loc cel mai frecvent la pubertate,  însă, la unele persoane, acneea persistă şi în perioada adultă, asta în cazul unor dezechilibre hormonale sau a unui stil de viaţă nesănătos (alimentaţie nesănătoasă, somn dezechilibrat, stres ). Acneea este o boală infecţioasă. Fals.  „Mulţi pacienţi au impresia că proba pentru cultura bacteriologică trebuie luată din pustule. Acest lucru nu este necesar, fiindcă deja se ştie cu ce microorganism ne confruntăm.

  În cazul acneei inflamatorii este vorba despre Propionibacterium acnes, care se găseşte în profunzimea canalului  glandelor sebacee, nu la suprafaţa pielii. Aceasta este o bacterie anaerobă, (trăieşte în lipsa oxigenului şi nu supravieţuieşte în prezenţa acestuia).   De aceea, nu o putem detecta în laboratoare obişnuite, doar în cele de cercetare ultraperformante, însă acest pas nu este necesar, deoarece se cunoaşte deja agentul microbian”, mai spune dermatologul Proca Ancuţa. Acneea este contagioasă. Fals.

Mulţi  pacienţi cred că au “ luat “ un microb după ce au fost la un spital sau au folosit un prosop al unei persoane cu tenul acneic. Concepţia conform căreia acneea este contagioasă şi se poate transmite prin contactul direct cu un obiect infectat este foarte răspândită în popor. Acneea este o afecţiune dermatologică cu cauze hormonale, nu infecţioase, nu este transmisibilă , iar igiena nu are legătură cu apariţia acesteia.   Boala de ficat lasă urme pe piele. Fals.

De multe ori, pacienţii se prezintă în cabinetul dermatologului cu ideea că acele petele care apar pe piele reprezintă un semn al bolilor hepatic, dar cât este de veridical această informaţi? “Este adevărat că bolile de ficat  pot da simptome cutanate, cum ar fi pruritul, prurigo nodular, icterul  (îngălbenirea pielii, a albului ochilor etc) , eritemul palmar, steluţe vasculare, xantelasme,  leziuni hiperpigmentate în cazul hemocromatozei, purpura etc, însă nu orice pată de pe piele sugerează o cauză internă sau o disfuncţionalitate hepatică’’, mai spune dermatologul. Excizarea unui  cancer cutanat  grabeste evolutia spre moarte a pacientului. Fals. Dacă scoţi o aluniţă, rişti să mori? E mai bine să o laşi în pace? Această concepţie este complet falsă. Există mai multe tipuri de cancere cutanate , dintre care cel mai agresiv este melanomul.

Dacă este depistat în fază incipientă şi excizat la timp , cât încă nu a metastazat , excizia chirurgicală reprezintă tratamentul care vindecă pacientul şi nu îi pune viaţa în pericol, ba dimpotrivă , elimină pericolul. În unele cazuri, pacientul se prezintă prea târziu la medic, şi cancerul s-a extins în profunzimea pielii şi a început să metastazeze la alte organe. În acest caz, viaţa pacientului este ameninţată şi şansele de vindecare sunt scăzute. Gradul de extindere al unui melanom cutanat se evaluează doar în urma unei biopsii. De aceea, se practică excizia chirurgicală, dar şi pentru a încetini rata de metastazare şi pentru a se încerca prelungirea durata de viaţă a pacientului.

În nici un caz aceasta excizie nu provoacă moartea pacientului. Nu este indicat să scoatem aluniţele suspecte prin alte metode (laser, cauterizare), pentru că acestea ard ţesutul,  sau mai rău, să apelam la metode populare, cum sunt strangularea cu un fir de păr de cal sau arderea cu acid. Orice aluniţă nou apărută  sau care îşi schimbă forma, culoarea, conturul, care creşte în dimensiune sau sângerează, trebuie să fie examinată de către un dermatolog, preferabil cu un dermatoscop. În funcţie de aspect şi de datele clinice, acesta va recomanda excizia chirurgicală în cazul unei leziuni suspecte şi va trimite piesa la un medic anatomopatolog pentru o analiză la microscop. Acest examen la microscop, numit şi examen histopatologic, oferă un diagnostic de certitudine: dacă aluniţa îndepărtată a fost un nev ( o aluniţă) sau un melanom.