Factorii care determina aparitia si agravarea insuficientei cardiace

Din punct de vedere clinic trebuie diferentiate insuficienta cardiaca stanga si dreapta. Insuficienta cardiaca stangaReprezinta afectarea jumatatii stangi a inimii. Simptomul dominant este (lipsa de aer). Accentuarea dispneei se coreleaza cu progresia , de aceea este unanim acceptata clasificarea NYHA (New York Heart Association) a dispneei cardiace:Clasa I: dispnee la eforturi mariClasa II: dispnee la eforturi mediiClasa III: dispnee la eforturi mici Clasa IV: dispnee de repausDispneea de repaus poate fi permanenta sau paroxistica, precum intr-un puseu hipertensiv sau in. Ortopneea este pozitia sezanda pe care o adopta pacientul pentru a-i usura respiratia. Astmul cardiac este o forma de dispnee paroxistica asociata cu spasm bronsic.

Dispneea apare in expir si se insoteste de suieratura (wheezing). Edemul pulmonar acut este forma cea mai severa de dispnee. Pacientul este agitat, palid, cu transpiratii reci, anxios, are ortopnee, polipnee (respiratii mai frecvente decat normal), tuse cu expectoratie spumoasa, alba sau roz. Tusea este alt simptom frecvent in Insuficienta cardiaca stanga, considerat ca echivalent al dispneii. Apare la eforturi sau noaptea si este seaca, rareori hemoptoica (cu sange).

Hemoptizia (eliminarea prin tuse si expectoratie a unei cantitati de sange) apare prin ruperea unor anastomoze (legaturi) intre circulatia venoasa bronsica si pulmonara. Astenia (oboseala) se datoreaza scaderii debitului cardiac. Insuficienta cardiaca dreaptaSimptomele se datoreaza in special afectarii , cu consecinte asupra circulatiei sistemice, avand urmatoarea simptomatologie:Edeme declive (acumulare de lichid la nivelul picioarelor) initial la nivelul gleznelor, urcand progresiv odata cu agravarea insuficientei, gambier sau chiar la intregul membru inferior. Hepatomegalie (marirea in volum a ficatului) , de obicei dureroasa. Inapetenta (lipsa apetitului alimentar), greturi, varsaturiInsuficienta cardiaca globalaAsociaza simptomele si semnele ambelor forme.

Majoritatea afectiunilor cardiace afecteaza intai cordul stang, incat apar initial manifestari de , ulterior se decompenseaza si cordul drept. Examenul clinic facut de catre medic evidentiaza urmatoarele modificari:Bolnavul este cianotic (vinetiu), transpirat, cu edeme prin retentie hidrosalina (de apa si sare). La examenul inimii se constata frecventa cardiaca crescuta (tahicardie), iar inima este de dimensiuni marite. La ascultarea inimii apar sufluri sau zgomote anormale. este scazuta, pulsul este mic, iar in formele severe se remarca pulsul alternant (puls amplu urmat de puls scazut).

Sunt indicate de catre medic:-radiografia toracica (arata marirea inimii)-electrocardiografia-ecocardiografiaMai recent, se utilizeaza:-cateterismul cardiac (se introduce un cateter intr-un vas de sange, pana la nivelul cordului, unde se pot face explorari functionale) -angiocardiografia (examinare radiologica folosita pentru a vizualiza structura si functionalitatea vaselor mari si cavitatilor inimii)-dozarea peptidului natriuretic atrial ca factor de prognostic in insuficienta cardiacaComplicatiile sunt multiple si grave:-insuficienta functionala a unor organe-tromboze(cheaguri de sange) si necroze (moartea unor tesuturi) la nivel cerebral sau coronar-ciroza hepatica de cauza cardiaca-aritmii si moarte subita-casexie (slabiciune profunda data de denutritie severa) de cauza cardiaca-tulburari electroliticeSe face numai de catre medic, imbinand dieta si activitatea fizica cu multiple categorii de medicamente. Pacientii trebuie mentinuti pe o restrictie moderata de sare. In insuficienta cardiaca severa se recomanda limitarea activitatii fizice, dar la bolnavii cu insuficienta cardiaca moderata sau usoara, exercitiile fizice progresive diminua simptomele si cresc capacitatea de efort. La bolnavii cu insuficienta cardiaca congestiva moderata sau severa sunt utile diureticele. .