Transplantul hepatic: c a nd se recomadă şi i n c a t timp se reface ficatul donatorului

Tot mai mulţi oameni se luptă astăzi cu hepatita B sau C, virusurile acestor boli fiind printre cele mai periculoase din câte există C. În România, peste 1,4 milioane de persoane au una dintre formele de boală care, în timp, poate afecta grav ficatul. Dacă pentru hepatita B există vaccin, pentru hepatita C încă nu s-a dezvoltat unul. Chiar dacă tratamentele medicamentoase pot ţine hepatita sub control, în cele multe cazuri doar transplantul de ficat mai poate restabili funcţionarea acestui organ important din corp. “În cazul adulţilor, principala indicaţie a transplantului de ficat este în anumite cazuri hepatita. Transplantul poate fi recomandat şi în anumite situaţii de boli autoimune, precum hepatita autoimună sau ciroza primară.

În ultima vreme au crescut cererile de transplant pentru hepatita steatozică şi pentru hepatica alcoolică, deoarece a crescut numărul pacienţilor cu aceste afecţiuni. Dacă aceste boli duc la ciroză, suntem nevoiţi să recomandăm transplantul hepatic”, spune prof. Remzi Emiroğlu. Pentru centrele de prestigiu specializate în transplant de ficat, acesta a devenit o intervenţie de rutină, deşi este una dintre cele mai complicate din chirurgie. 80 la sută dintre intervenţii se fac cu ficat de la donator viu.

“Transplantul cu ficat de la donator viu este cel mai dificil, pentru că, în acest caz, avem practic, doi pacienţi de care trebuie să avem grijă. Donatorului trebuie să-i păstrezi intactă starea de sănătate: gândiţi-vă că extragem o parte din ficat, iar reconstrucţia vaselor şi canalelor biliare este foarte laborioasă. Consider că acest tip de operaţie este una dintre cele mai dificile din câte există. Dacă ar fi să facem un top mondial, Turcia este pe primul loc la transplantul de rinichi cu donator viu, iar la ficat suntem pe locul al doilea, după Coreea de Sud. În ţara noastră, acest tip de intervenţie este frecvent, se fac în jur de 1400 de transplanturi de ficat pe an, iar 80-85 la sută dintre intervenţii sunt cu donator viu.

Aceste cifre demonstrează experienţa noastră în acest tip de operaţie. În plus, transplantul este foarte bine reglementat în Turcia de către Ministerul Sănătăţii. Centrele de transplant sunt evaluate periodic, iar rata de succes trebuie să fie mai mare de 85 la sută. Dacă nu se repectă aceşti parametri, centrul este închis”, adaugă profesorul turc. Ficatul donatorului se reface în 3 luni, iar după această perioadă totul reintră în normal.

După 6 luni se pot relua şi activităţile sportive mai intense, iar după un an chiar şi sportul de performanţă. Persoana care a primit ficatul are însă nevoie însă de o monitorizare specială. Dieta după transplant “În cazul persoanelor care au primit ficatul, monitorizarea post operatorie este foarte importantă. Acestea trebuie să respecte o dietă, care nu este însă foarte strictă. Le recomandăm să-şi menţină greutatea optimă deoarece excesul ponderal poate provoca hepatita steatozică.

În plus, medicamentele post transplant pot crea rezistenţă la insulină, ceea ce înseamnă creşterea valorilor zahărului din sânge. Aşa că le recomandăm o alimentaţie sănătoasă, activitate fizică, evitarea expunerii la soare şi respectarea controalelor medicale periodice. Evaluările sunt extrem de importante pentru că cel mai mare risc pe termen lung îl reprezintă apariţia fenomenelor maligne sau a altor afecţiuni precum diabetul sau hiperlipidemiile. De altfel, aceste afectări ale stării de sănătate, alături de cele cardiace, renale etc. pot apărea odată cu înaintarea în vârstă, chiar şi la persoanele care nu au trecut printr-un transplant.

Aşa că ar trebui să fie extrem de riguroşi în privinţa evaluărilor medicale” ,afirmă prof. Remzi Emiroğlu. Experţii spun că şansele de supravieţuire ale pacienţilor cu transplant de ficat sunt foarte bune pe termen lung, asta dacă respectă medicaţia şi merg regulat la evaluări. “Avem foarte multe cazuri complicate, mulţi pacienţi care ajung la noi fără nicio speranţă şi practic, le salvăm viaţa. Pacienţii care vin la noi sunt într-o situaţie gravă, au la activ o perioadă lungă de boală, dar totul se schimbă după transplant.

Noi facem transplanturile tocmai pentru a le oferi pacienţilor posibilitatea de a avea din nou o viaţă normală şi ne bucurăm să-i vedem că sunt bine. Pot face sport, îşi pot defăşura activitatea profesională, ingrediente ale unei vieţi normale”, concluzionează medicul. 80 la sută dintre pacienţi trebuie să ia tratament pe termen lung. Dacă acesta nu se respectă, pot apărea infecţii, complicaţii metabolice sau chiar fenomene de respingere a ficatului. Însă medicaţia poate avea şi efecte adverse.

Tocmai de aceea, monitorizarea stării de sănătate este vitală. .