Rujeola - diagnostic, tratament si complicatii

, cunoscuta si sub numele pojar, reprezinta una dintre cele mai contagioase boli infectioase, cu o rata de infectie secundara de cel putin 90% la contactele domestice susceptibile. In pofida faptului ca este considerata in primul rand o boala a copilariei, rujeola poate afecta oameni de toate varstele. Cuprins articol\n \n \n Salveaza articolul pentru mai tarziuPoti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului. ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)\n Sterge articolulElimina articolul din lista celor salvate\n \n \n Ce este rujeolaEpidemiologieEtiologieTablou clinicDiagnosticManagement si tratamentConcluzii\n Citeste pe aceeasi tema\n \n \n \n \n \n \n\n \n\n \n \n \n \r\nDesi eliminarea transmiterii endemice a rujeolei in SUA in 2000 a fost sustinuta cel putin pana in 2011, cazurile continua sa fie determinate de virusul adus in tara de calatorii din strainatate, raspandirea avand loc in mare parte in randul persoanelor nevaccinate. In 88% dintre cazurile raportate intre 2000 si 2011, virusul a provenit dintr-o tara din afara SUA, iar 2 din 3 persoane care au dezvoltat rujeola au fost nevaccinate. Academia Americana de Pediatrie a lansat ghiduri actualizate privind rujeola ca raspuns la focarul national al bolii.

Noile linii directoare prezentate in dovezile necesare pentru imunitatea impotriva rujeolei, utilizarea imunoglobulinei, vaccinarea personalului medical si gestionarea pacientilor cu infectii HIV si alte sensibilitati. Cauza rujeolei o reprezinta virusul rujeolei, un virus ARN monocatenar, cu sens negativ, din genul Morbillivirus din familia Paramyxoviridae. Oamenii sunt gazdele naturale ale virusului; nu se cunosc rezervoare animale. Acest virus extrem de contagios se raspandeste prin tuse si stranut prin contact personal apropiat sau contact direct cu secretiile. Factorii de risc pentru infectia cu virusul rujeolic includ urmatorii:\r\n• Copii imunodeprimati, leucemie, agenti alchilanti sau terapie cu corticosteroizi, indiferent de starea de imunizare\r\n• Oamenii care calatoresc in zone in care rujeola este endemica \r\n• Sugarii care pierd anticorpi pasivi inainte de varsta imunizarii de rutina\r\nFactorii de risc pentru rujeola severa si complicatiile acesteia includ urmatorii:\r\n• Malnutritie\r\n• Imunodeficienta de baza\r\n• Sarcina\r\n• Deficit de vitamina A\r\n\r\n\n\n \n \n \n Debutul rujeolei variaza intre 7-14 zile (in medie, 10-12 zile) dupa expunerea la virus.

Primul semn al rujeolei este reprezentat de obicei de o febra mare (adesea \u003e40C) care dureaza de obicei 4-7 zile. Faza prodromala este marcata si de stare de rau; anorexie; si triada clasica de conjunctivita, tuse si („3 C”). Alte posibile manifestari prodromale includ fotofobia, edem periorbitar si mialgii. - Petele Koplik (pete gri-albastrui sau „granule de nisip” pe o baza rosie – se dezvolta pe mucoasa bucala opusa molarilor doi); acesta apare in general cu 1-2 zile inainte de eruptie, dureaza 3-5 zile si este patognomonic pentru rujeola, dar nu este si intotdeauna prezent. - eruptia se dezvolta la aproximativ 14 zile dupa expunere, uneori si prurit usor incep pe fata la linia parului, pe partile laterale ale gatului si in spatele urechilor\r\nIn decurs de 48 de ore, leziunile se unesc in pete si placi care se raspandesc cefalo-audal catre trunchi si extremitati, inclusiv palme si talpi, in timp ce incep sa regreseze cefalo-audial, incepand de la cap si gat.

dureaza 5-7 zile inainte de a se transforma in pete hiperpigmentate brun-cupru, care apoi se descuameaza. Pacientii imunocompromisi nu pot dezvolta eruptii cutanate. • Eruptia este mai accentuata in pliurile pielii si poate fi maculara, veziculoasa sau urticariana\r\n\r\nDesi diagnosticul de rujeola este de obicei determinat din tabloul clinic clasic, investigatiile de laborator si confirmarea diagnosticului sunt necesare pentru sanatatea publica si controlul focarelor. Confirmarea de laborator se realizeaza prin urmatoarele:\r\n• Testare serologica pentru titruri IgM sau IgG specifice rujeolei\r\n• Izolarea virusului\r\n• Evaluarea reactiei in lant a polimerazei cu transcriptaza inversa (RT-PCR). De asemenea, pacientii trebuie sa beneficieze de ingrijiri regulate de urmarire din partea unui medic primar pentru supravegherea complicatiilor care decurg din infectie.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda suplimentarea cu vitamina A pentru toti copiii diagnosticati cu rujeola, indiferent de tara de resedinta, in functie de varsta in felul urmator:\r\nSugari sub 6 luni: 50. 000 UI/zi PO pentru 2 doze\r\nVarsta 6-11 luni: 100. 000 UI/zi PO pentru 2 doze\r\nMai mari de 1 an: 200. 000 UI/zi PO pentru 2 doze\r\nCopii cu semne clinice de deficienta de vitamina A: primele 2 doze potrivite varstei, apoi o a treia doza specifica varstei administrata 2-4 saptamani mai tarziu\r\n\r\nRujeola, cunoscuta si sub numele de pojar, este una dintre cele mai contagioase , cu o rata de infectie secundara de cel putin 90% la contactele domestice susceptibile. Aceasta boala poate afecta oameni din toate categoriile de varsta, in ciuda faptului ca este considerata in primul rand o boala a copilariei.

Caracteristicile rujeolei sunt: faza prodromala cu febra, tuse, coriza, conjunctivita si enantemul patognomonic (adica, pete Koplik), urmate de o eruptie maculopapulara eritematoasa din a treia pana in a saptea zi. Infectia confera pe tot parcursul vietii. Imunosupresia generalizata care urmeaza rujeolei acute predispune cel mai frecvent pacientii la otita medie bacteriana si bronhopneumonie. In aproximativ 0,1% din cazuri, rujeola poate provoca encefalita acuta. Panencefalita sclerozanta subacuta (SSPE) este o boala cronica degenerativa rara care apare la cativa ani dupa infectia cu rujeola.

Bibliografie\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\n\n \n \n\n \n \t\t\n \n\t\n \n \n Medici specialisti Infectioase\n \n \n Dr. Gabriel Coltan\n - Institutul de boli infectioase prof. MATEI BALS\n \n \n Dr. Mariana Mardarescu\n - Institutul de boli infectioase prof. MATEI BALS\n \n \n Dr.

Cleo-Nicoleta Rosculet\n - Institutul de boli infectioase prof. MATEI BALS\n \n \n Dr. Laura Maria Albu\n - \n \n \n Dr. .