Undele de şoc pot trata durerile de cot, dar şi alte afecţiuni.

Durerile musculo-scheletale, provocate de afecţiuni cronice sau sedentarism, fracturile vindecate defectuos sau traumatismele sportive pot fi ameliorate în timp cu ajutorul undelor de şoc. Terapia Shockwave (ESWT) a început să fie folosită în tratamentul afecţiunilor musculo-scheletice în Europa, la începutul anilor 1990. Mai exact, această terapie cu şocuri este un derivat al litotriţiei mecanice, adică procedura de spargere şi fărâmiţare a pietrelor renale cu ajutorul undelor sonice. De altfel, aşa a fost şi descoperită. „Germanii au fost primii care au inventat un aparat de litotriţie, care spărgea calculii renali. În urma tratamentului, medicii au observat că pacienţii care mai aveau şi alte afecţiuni lombare sau musculo-scheletale au scăpat de dureri.

În urma studiilor efectuate, s-a descoperit că aparatul care emite unde de şoc calmează şi spasmul, cauza durerii”, explică pentru CSID dr. Antonia Onaca, medic recuperare medicală la clinica Bio-Medica. Cum funcţionează undele de şoc? Aşadar, această metodă de tratament foloseşte o tehnologie bazată pe unde de şoc, cu energie mare, care sunt concentrate într-un anumit punct al organismului, după ce au fost generate în afara acestuia, eliminând durerea de la nivelul ţesuturilor şi tensiunea de la nivelul muşchilor, ligamentelor, şi stimulând procesul de vindecare, prin activarea unor celule numite osteoblaste. Terapia cu unde de şoc are ca efecte îmbunătăţirea metabolismului şi micro ulaţiei, decalcifierea fibroblastelor, îmbunătăţirea producţiei de colagen, detensionarea musculaturii şi eliminarea rapidă a substanţei P. Aparatul a fost proiectat în urma unor cercetări de durată, tehnologia dovedindu-şi eficienţa în special în tratarea durerilor severe de umeri, durerilor calcaneene sau în tratarea durerilor de cot.

În prezent, terapia este folosită cu succes şi cu riscuri minime în tratarea unui spectru larg de tulburări ale scheletului şi musculaturii – fasciita plantară, epicondilita, tendinite şi în osificarea defectuoasă a fracturilor – fiind preferată intervenţiilor chirurgicale invazive. Pacienţii trataţi cu unde de şoc se recuperează şi revin la activităţile cotidiene în cel mult două zile. La fel de eficient ca operaţia în cazul fracturilor nesudate Atunci când oasele fracturate nu se pot vindeca, pot apărea unele complicaţii grave, una dintre ele fiind faptul că oasele nu se sudează. Acest lucru se întâmplă atunci când procesul de vindecare osoasă este întrerupt sau stagnat. Potrivit unui studiu efectuat încă din 2009 şi publicat în Revista de Chirurgie Generală şi Osoasă, anumite cazuri de non-sudare a oaselor au răspuns foarte bine la terapia cu unde de şoc, care a fost comparată de cercetători la nivel de eficienţă cu intervenţia chirurgicală.

„Terapia a stimulat procesul de vindecare a oaselor pe o perioadă de şase luni, iar rezultatul a fost comparabil cu cel al intervenţiilor chirurgicale, chiar şi la după 2 ani de la tratament. Studiul demonstrează că acest lucru pare să determine o reacţie metabolică similară cu cea care se produce la nivelul osului în timpul procesului natural de vindecare. Microarhitectura osului este sensibilă la undele de şoc, indicând astfel că terapia poate fi folosită cu succes şi în tratamentul osteoporozei şi osteopatiei”, adaugă dr. Antonia Onaca. Terapia îi ajută şi pe sportivi Pentru a ajunge în structurile superficiale şi adânci ale ţesuturilor moi, aşa cum este nevoie în cazul traumatismelor sportive, sunt necesare de obicei două tipuri de dispozitive plus padele.

De aceea, a fost inventat un alt aparat care utilizează unde de şoc şi oferă un flux continuu de energie pentru a ajunge în zonele cele mai profunde ale ţesutului, fără a mai fi nevoie de padele.   Aparatul permite stimularea muşchilor şi fasciei în cazul problemelor musculare, problemelor de ligamente, precum şi problemelor tendoanelor, chiar şi după accidentări acute sau după intervenţii chirurgicale. „De asemenea, tratamentul preventiv cu AR2 reduce semnificativ rănile în exces şi îmbunătăţeşte toleranţa faţă de leziunile produse pe parcursul unui sezon sportiv. Timpul de recuperare după accidentări sau intervenţii chirurgicale poate fi redus semnificativ prin combinarea acestei tehnici cu altele. Terapia cu unde de şoc poate accelera regenerarea muşchilor după antrenament sau după meci, iar prin creşterea ulaţiei sângelui şi îmbunăţatirea fluxului limfatic vă ajută să reveniţi într-o perioadă scurtă”, explică medicul.

Printre accidentările sportive frecvente ce pot fi tratate prin terapia cu unde de şoc se numără: entorsa gleznei, rupturile musculare, tendinitele călcâiului, întinderile musculare, crampele şi febra musculară, sindromul dureros patelo-femural, fasceita plantară, dureri la nivelul tibiei, leziunile de menisc şi leziunile de ligamente. O şedinţă durează 5-7 minute Terapia este nedureroasă, durează puţin (aproximativ 5-7 minute), iar şedintele se fac la interval de 7 zile. În general sunt necesare 3 şedinte, iar în cazuri speciale, se pot recomanda până la 5, maximum 6 şedinte. „Efectele secundare sunt foarte rare, se remit rapid şi constau în apariţia de pete, edeme şi eriteme. Contraindicaţiile terapiei cu unde de şoc se referă la pacienţii cu afectiuni maligne, boli ale sângelui, pacienţi care au un  istoric de tratament cu anticoagulante, corticosteroizi în ultimele 6 săptămâni, tromboze, sarcină (aplicaţii lombare şi abdominale).

Între aplicaţii, se recomandă repausul zonei afectate. Lista afecţiunilor tratate Afecţiuni ale tendoanelor, ca urmare a suprasolicitărilor sau proceselor degenerative (îmbătrânire) Dureri acute şi cronice la spate (cervical, toracal, lombar),  umăr, gât , coapsa,  genunchi, brat, antebrat, calcaneu, etc. .