Nodulii vocali, boala celor care vorbesc prea mult? Semnul supărător ce le anunţă apariţia

În general, nodulii vocali afectează femeile cu vârsta între 20 şi 50 de ani. Aceştia apar, de obicei, în urma traumatismelor vocale repetate. De cele mai multe ori, pacienţii care dezvoltă noduli vocali sunt cei care vorbesc foarte mult sau îşi folosesc excesiv vocea (profesori, cântăreţi, vânzători). “Nodulii vocali fac parte din leziunile non-neoplazice ale corzilor vocale. Sunt leziuni bilaterale determinate de îngroşarea epiteliului de la nivelul marginii libere (porţiunea vibratorie) a corzilor vocale. De obicei, sunt situaţi în partea anterioară a corzilor vocale şi au aspect alb-sidefiu.

Din punct de vedere fiziopatologic, nodulii vocali iau naştere în urma leziunilor repetate, determinate de vibraţiile excesiv de puternice din porţiunea anterioară a corzilor vocale. Aceste apar prin creşterea presiunii subglotice, în momentul în care vocea este folosită la intensitate înaltă, de pildă atunci când ţipăm, pentru perioade lungi de timp. Iniţial, nodulii apar ca mici leziuni edematoase în porţiunea superficială a marginii libere a corzilor vocale. Pe măsură ce traumatismele persistă, leziunile devin cronice şi îşi schimbă structura, devenind ireversibile’’, precizează medicul Ioan Alexandru Bulescu, specialist ORL, pentru Ce se întâmplă, doctore? Cei mai importanţi factori de risc sunt reprezentaţi de traumatismele vocale repetate cum ar fi vorbitul cu intensitate înaltă sau ţipătul. Alţi factori care pot fi asociaţi cu apariţia nodulilor vocali sunt fumatul, refluxul gastro-esofagian, rinitele sau rinosinuzitele sau consumul excesiv de alcool sau cafea.

“Cel mai frecvent simptom al nodulilor vocali este disfonia (răguşeala) care în perioadele iniţiale este intermitentă, devenind ulterior permanentă. De multe ori. disfonia poate fi însoţită şi de simptome laringo-faringiene mai puţin specifice, ca tusea seacă persistentă şi senzaţia de corp străin. Unii pacienţi, dar mai ales profesioniştii vocali, pot sesiza în perioadele incipiente fonastenia (oboseala vocii), sau imposibiltatea de a atinge sunete de tonalitate înaltă’’, adaugă specialistul. Diagnosticul poate fi pus de medicul specialist ORL care va evalua simptomatologia şi va realiza o examinare a cavităţii laringiene prin endoscopie.

Endoscopia laringiană se practică cu un endoscop rigid sau flexibil, specialistul având astfel avantajul de a vizualiza la o rezoluţie înaltă corzile vocale în timpul fonaţiei. “În unele situaţii se poate folosi videostroboscopia laringiană, care foloseşte lumină stroboscopică pentru a evalua şi cele mai mici modificări ale corzilor vocale”. Tratamentul nodulilor vocali este de cele mai multe ori conservator. Se practică exerciţiile vocale şi terapia comportamentală. Astfel, se reduc leziunile de la nivelul corzilor vocale.

Ca metodă adjuvantă, contează şi tratamentul altor patologii preexistente, care pot să agraveze patologia (reflux gastro-esofagian, rinite, rinosinuzite). “De asemenea, este esenţial ca pacientul să renunţe la fumat, acesta fiind element agravant pentru toate leziunile căilor respiratorii”, adaugă medicul Ioan Alexandru Bulescu. Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor în care tratamentul conservator nu oferă rezultatele aşteptate sau acestea nu sunt satisfăcătoare pentru necesităţile vocale ale pacientului. “Tratamentul chirurgical se practică de obicei cu anestezie generală, prin laringoscopie direct suspendată, sub vizualizare microscopică. Scopul tratamentului chirurgical este de a rezeca ţesutul modificat din structura nodulilor vocali, menţinând integru ţesutul sănătos din jur.

Vindecarea după tratamentul chirurgical este, de obicei, bună, însă pacientul poate necesita terapie vocală postoperatorie, o reeducare vocală, cu atât mai mult pentru categoriile profesionale care folosesc vocea ȋn profesia lor de zi cu zi’’, susţine Dr. Ioan Alexandru Bulescu. Există o mulţime de mituri despre igiena vocală, chiar şi ȋn legătură cu aceşti noduli vocali, care popular se mai numesc “bătături’ pe corzile vocale. Sunt doar un alt fel de a spune că sunt supărători. Iată care sunt regulile de urmat în opinia specialistului! Evită spaţiilor ȋnchise şi aglomerate, cu lume multă şi mult zgomot, care să necesite effort vocal ȋn conversaţie; Pentru categoriile profesionale care folosesc frecvent vocea, este utilă o bună hidratare, pauze şi odihnă vocală; Hidratează-te suficient, consumă apă cât trebuie, ȋn special când vorbeşti mult; Renunţă la fumat! Reduce stresul! Inspiră, expiră aer curat! Bucură-te de muzică, de cuvinte şi de sunetele naturale! “Toate acestea nu dăunează sănătăţii, din contra, ȋţi protejează vocea şi amplifică starea de bine’’, concluzionează Dr.

Bulescu. .