5 lucruri pe care nu le ştiai despre limfom

Tot mai multe persoane se luptă azi cu cancerul şi încearcă să găsească o cale de vindecare. Specialiştii cred că cei numărul celor care se îmbolnăvesc anual de această afecţiune ar putea ajunge la 24 de milioane până în 2035. Medicii oncologi vorbesc deja despre cancer ca despre o boală cronică.  Cât priveşte limfomul, această formă de cancer a sistemului limfatic are o incidenţă constantă de 3-4 la sută, înregistrată în lume în ultimii 40 de ani. Medicul primar hematolog Carmen Paripaş atrage atenţia asupra unor aspecte importante legate de acest tip de afecţiune malignă. Cauzele limfomului, încă un mister.

Până la această oră,  medicina nu a depistat cu exacitate cauzele limfomului, însă medicii vorbesc de implicarea unor factori de risc în declanşarea bolii. „Anumite mutaţii genetice cunoscute pot determina această afecţiune în prezenţa unor factori favorizanţi de risc: radiaţii, expunerea la toxine, imunodepresia, boli ale sistemului imun. Alţi factori de risc cunoscuţi sunt: sexul masculin, vârsta 15-35 sau peste 55 ani, imunodepresia, infecţii cu virusul Epstein-Barr în antecedent”, subliniază dr. Carmen Paripaş. Limfomul debutează în celulele albe.

În organismul uman, există două tipuri de celule albe: cele de tip B care produc anticorpi şi cele de tip T, implicate în distrugerea microorganismelor şi celulelor tumorale. „Există două tipuri de limfom: Hodgkin şi nonhodgkin, ultimul cu două subtitluri: indolent şi agresiv, majoritatea cu celula B, rar cu celula T. Ambele reprezintă o formă de cancer al sistemului limfatic, deosebite prin particularităţi morfologice, imunohistochimice şi evolutive, dar relativ identice ca manifestări clinice”, descrie tabloul general al bolii medicul specialist. Simptomele pot fi comune multor afecţiuni. Pentru că nu există teste de screening care să pună în evidenţă un limfom, specialiştii recomandă tuturor celor preocupaţi de sănătate să nu ignore anumite simptome şi să le raporteze medicului de familie şi hematologului.

Un limfom se poate manifesta prin creşterea în volum a ganglionilor limfatici, febră, oboseală, scădere inexplicabilă în greutate, dureri în piept, respiraţie îngreunată şi frisoane. Terapiile către care se îndreptă pacienţii cu limfom. Medicina actuală permite astăzi tratarea cu succes a multor cazuri de limfom, datorită medicamentelor, intervenţiilor performante şi metodelor de diagnosticare care oferă o mare acurateţe şi precizie, precum biopsia, tomografia, rezonanţa magnetică şi PET-CT-ul. „Tratamentul constă în chimioterapie sau radioterapie, transplant de măduvă osoasă, imunoterapie, anticorpi monoclonali, în funcţie de stadiu, indice de prognostic, subtip histologic, vârstă şi toleranţă individuală. Şansele de supravieţuire pe termen lung au fost deja crescute după introducerea terapiei cu anticorpi monoclonali, în anumite subtipuri de limfoame, dar şi aici depinde de individualitatea fiecărui pacient.

De asemenea, introducerea transplantului de măduvă osoasă pe scară largă a dus la creşterea perioadei de remisiune, fără semne de boală şi cu creşterea perioadei de supravieţuire”, completează dr. Carmen Paripaş. Cercetările continuă. La fel ca în multe alte tipuri de afecţiuni maligne, există numeroase studii în desfăşurare legate de diagnosticul şi tratamentul limfomului. O cercetare americană recentă a Universităţii din Georgia, SUA, vizează diagnosticarea bolii printr-o analiză de sânge, în timp ce un studiu al medicilor Clinicii Mayo arată că activitatea fizică poate creşte speranţa de viaţă a pacienţilor cu limfom.

De altfel, medicii recomandă acestor persoane un stil de viaţă sănătos, o alimentaţie echilibrată, evitarea expunerii la frig şi consilierea psihologică. .