Singurătatea: cat e de riscantă şi ce poţi face i n privinţa ei

Te temi de singurătate şi de perspectiva de îmbătrâni într-o garsonieră cu 10 pisici? Ei bine, studii recente au arătat că ai cam avea motive de ingrijorare, deşi nu chiar pe acelea pe care ţi le imaginezi tu. De ce este rău să fii singur? Singurătatea nu înseamnă plictiseala, o zi proasta sau sentimente temporare de respingere. Este o afecţiune cronică care afectează milioane de oameni de toate vârstele şi medii. Rezultatele negative ale singurătăţii sunt uluitoare. Nu numai că singurătatea este legată de iritabilitate şi depresie, dar creşte riscul de deces prematur cu mai mult de 25%. Dovezile sugerează că singurătatea este la fel de nocivă pentru sănătatea ta ca fumatul a 15 ţigări pe zi şi are un impact mai mare asupra longevităţii tale decât obezitatea.

Nu există zone ale vieţii unei persoane care nu sunt afectate de singurătate. Performanţa muncii, creativitatea şi luarea deciziilor sunt afectate de singurătate, fără a menţiona funcţia cardiovasculară şi sănătatea psihologică (de exemplu, anxietate şi depresie). Cine este în pericol? Nu este un defect de caracter sau un rezultat al abilităţilor sociale slabe; singurătatea nu este legată de clasa socială, de rasă sau de sex şi nicio demografie cunoscută nu oferă nici o protecţie împotriva singurătăţii. Mai degrabă, oamenii de ştiinţă recunosc singurătatea ca pe o condiţie fundamentală, situaţie care afectează oamenii normali, obişnuiţi. Când oamenii se simt singuri - adică, se simt izolaţi social şi singuri, chiar şi în prezenţa altora - sunt expuşi riscului unei mari varietăţi de probleme sociale, psihologice şi fizice.

Un studiu recent a scos în evidenţă faptul că generaţia Z (adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 22 de ani) este cea a persoanelor care sunt cel mai expuse riscului de singurătate, o problemă care nu depinde de utilizarea social media, cum s-ar putea presupune. Mai degrabă, datele studiului sugerează că utilizatorii social media nu sunt diferiţi de cei care nu folosesc social media, când vine vorba de raportarea de singurătate. Cum te poţi proteja de singurătate? Fii activ. Exerciţiul fizic este  recunoscut de către psihologi, nutriţioniştii şi profesioniştii din domeniul medical pentru beneficiile sale pentru sănătatea fizică şi mintală. Un alt potenţial beneficiu al exerciţiului fizic: persoanele care practică un sport au mai multe şanse de interacţiune socială, decât persoanele care îşi desfăşoară viaţa strict în varianta casă-birou-casă.

Un program regulat de exerciţii fizice are ca rezultat direct o rată mai mică a singurătăţii. Interacţionează mai mult interpersonal, nu pe reţelele de socializare. Conectarea cu ceilalţi într-un mod real a fost unul dintre cei mai puternici predictori ai unui nivel scăzut de singurătate şi a unuia crescut de sănătate, mai ales mintală.  Suntem în mod fundamental creaturi sociale; satisfacerea acestei nevoi de bază de interacţiune este vitală pentru bunăstarea noastră. Dormi suficient.

Somnul de calitatea este recunoscut pentru contribuţia în cazul susţinerii funcţiei cognitive, al stării de spirit, în reglarea impulsurilor şi în performanţele memoriei. Acum există posibilitatea ca acesta să contribuie la un nivel mai scăzut de singurătate, pentru că o persoană odihnită este mai dispusă şi mai capabilă să interacţioneze social decât una epuizată în permanenţă. Munceşte un număr moderat de ore. Munca prea multă sau prea puţină pare să fie un predictor serios al singurătăţii. Conform studiului citat mai sus, persoanele care muncesc numărul de ore pe care îl consideră potrivit au fost cel mai puţin susceptibili de singurătate.